De ce energia costă atât de diferit în Europa
Europa tranzacționează energie pe o piață cuplată, și totuși țări vecine pot plăti prețuri de câteva ori diferite. În octombrie 2026, prețul mediu pentru ziua următoare a fost 41 €/MWh în Finlanda și 247 €/MWh în Ungaria. Trei lucruri explică cea mai mare parte a diferenței.
Prețurile medii din octombrie 2026
| Țara | Preț mediu, €/MWh |
|---|---|
| Finlanda | 41 |
| Suedia, zona SE3 | 78 |
| Estonia | 90 |
| Letonia | 121 |
| Lituania | 124 |
| Norvegia, zona NO1 | 134 |
| Spania | 164 |
| Franța | 171 |
| Germania | 174 |
| Polonia | 174 |
| Țările de Jos | 177 |
| Italia | 222 |
| Austria | 224 |
| România | 242 |
| Ungaria | 247 |
1. Ce produce fiecare țară
În fiecare zonă, prețul îl stabilește cea mai scumpă centrală de care mai este nevoie (vezi Cum se formează prețul energiei pentru ziua următoare). Acolo unde hidro, nuclearul și vântul acoperă cea mai mare parte a cererii, această ultimă centrală este adesea ieftină. Acolo unde centralele pe gaz sunt necesare multe ore pe zi, gazul stabilește prețul, iar gazul este scump.
Finlanda și nordul Suediei au multă hidroenergie, energie nucleară și vânt. Franța se bazează pe nuclear. Germania, Polonia și o mare parte din Europa Centrală și de Sud-Est au încă nevoie de cărbune, gaz sau importuri multe ore, mai ales toamna și iarna, când soarele e slab. România are hidro și nuclear, dar prețul ei urmează în mare parte regiunea, legată de Ungaria și Bulgaria.
2. Liniile dintre țări
Energia ieftină ajunge doar cât de departe permite rețeaua. Când o interconexiune este plină, licitația nu mai poate trimite prin ea energie ieftină, iar prețurile de o parte și de alta se despart. Suedia și Norvegia arată asta în interiorul aceleiași țări:
| Zona | Preț mediu, €/MWh |
|---|---|
| Suedia SE1, nord | 29 |
| Suedia SE2 | 34 |
| Suedia SE3, Stockholm | 78 |
| Suedia SE4, sud | 146 |
| Norvegia NO4, nord | 23 |
| Norvegia NO3, centru | 94 |
| Norvegia NO5, vest | 129 |
| Norvegia NO1, Oslo | 134 |
| Norvegia NO2, sud | 142 |
Zonele din nord produc mult mai multă hidroenergie decât consumă, dar liniile spre sud nu ajung ca s-o transporte pe toată. Sudul Norvegiei (NO2) este, în plus, legat prin cablu de Germania, Țările de Jos, Danemarca și Regatul Unit, așa că prețul lui e tras spre prețurile lor.
3. Câtă energie este nevoie și când
Cererea crește în lunile reci și întunecate și seara. O zonă al cărei vârf de seară trebuie acoperit cu gaz sau importuri plătește pentru asta în fiecare oră de seară. Vremea acționează la fel pe partea de ofertă: o săptămână cu vânt poate face Germania și Danemarca mai ieftine decât vecinii, iar o săptămână calmă și înnorată, invers.
Statele baltice: între Nord și continent
Estonia, Letonia și Lituania arată toate cele trei efecte deodată. Fac schimburi cu Finlanda prin cablurile Estlink, cu Suedia prin NordBalt și cu Polonia prin LitPol Link. Când aceste linii au loc, prețurile baltice se apropie de cele din Finlanda. Când sunt pline, statele baltice plătesc mai mult, iar Letonia și Lituania, mai departe de Finlanda, de obicei mai mult decât Estonia. În octombrie 2026, Estonia a plătit în medie 90 €/MWh, Letonia 121 și Lituania 124, față de 41 în Finlanda.
Din februarie 2025, sistemele energetice baltice funcționează în plus sincron cu Europa continentală, nu în rețeaua comună cu Rusia și Belarus. Asta a schimbat felul în care e condusă rețeaua, nu felul în care se formează prețurile: prețurile baltice vin în continuare din aceeași licitație europeană pentru ziua următoare.
De ce contează pentru dvs.
Dacă zona dvs. importă des, orele ei cele mai ieftine depind de momentul în care vecinii au surplus: nopți cu vânt în Nord, prânzuri însorite mai la sud. De aceea merită să vă uitați la propria zonă, nu la o medie națională sau europeană, și să verificați prețurile de mâine înainte de a planifica un consum mare. VoltToday arată fiecare zonă, inclusiv zonele separate ale Norvegiei, Suediei, Danemarcei și Italiei, pe pagina principală, iar pagina Mix energetic arată de unde vine acum energia fiecărei țări.